SCHEME POEZIE

                                                                        LUCEAFĂRUL
                                                                                    de Mihai Eminescu

*1. IMPORTANŢA AUTORULUI: Unul dintre cei patru mari clasici ai literaturii române, alături de Ioan Slavici, I.L. Caragiale şi Ion Creanga, dar şi cel mai mare poet român din toate timpurile.

*2. CLASIFICAREA POEZIILOR SALE: a.poezia naturii şi iubirii, spre exemplu ,,Lacul"; b. poezia filosofică, spre exemplu ,,Glossa"; c. poezia de tip istoric, spre exemplu ,,Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!"; d. poezia de tip sinteză- ,,Luceafărul".

*3. DATA PUBLICĂRII: Poezia a fost publicată mai întâi la Viena, la începutul anului 1883, apoi în ,,Convorbiri literare" şi în acelasi an în singurul volum de versuri apărut în timpul vieţii poetului - ,,Poesii" (1883).

*4. SURSE DE INSPIRAŢIE: a. un basm popular- ,,Fata din grădina de aur" cules de un călător neamţ; b. studiile sale în străinătate şi lecturile filosofice; c. conceptia romantică a ,,geniului nefericit".

*5. STRUCTURĂ: 98 de strofe care formează patru tablouri şi două planuri: terestru şi cosmic.

*6. ÎNCEPUTUL: conţine o formulă specifică basmului care dă o frumuseţe aparte textului.

*7. PRIMUL tablou conţine o POVESTE DE DRAGOSTE IMPOSIBILĂ dintre o fată de împărat şi o stea care vine de două ori în visul fetei, dar de fiecare dată va fi respins, iar în final îi promite că va veni el pe pamânt.

*8. CEL DE-AL DOILEA TABLOU conţine o altă POVESTE DE DRAGOSTE IMPOSIBILĂ, dar de data aceasta între doi pământeni: fata de împărat şi servitoul ei, Cătălin; acesta are curajul să facă primul pas şi reuşeşte să o convingă pe fată să renunţe la dragostea ideală pentru Luceafăr şi să aleagă o poveste de dragoste reală, aşa cum el îi poate oferi.

*9. CEL DE-AL TREILEA TABLOU prezintă DRUMUL Luceafărului şi discuţia cu Dumnezeu căruia îi cere să-i dea voie să renunţe la nemurire pentru a putea merge pe pământ.

*10. ULTIMUL TABLOU: FINALUL celor două poveşti de dragoste este diferit: unul este fericit pentru povestea celor doi muritori şi unul nefericit deoarece Luceafărul rămâne singur ca orice ,,geniu nefericit" care nu îşi poate găsi în această lume jumătatea ideală.


TESTAMENT
                        de Tudor Arghezi

*1. Tudor Arghezi - unul dintre cei patru mari poeţi interbelici ( perioada dintre cele două războaie mondiale),
dar şi unul dintre cei mai mari poeţi din literatura română.

*2. CELE MAI CUNOSCUTE POEZII ALE SALE: ,,Testament",,, Flori de mucigai", ,,Psalmi"; VOLUMUL DE DEBUT:,,Cuvinte potrivite" (1927) apărut la 47 de ani.

*3.IMPORTANŢA OPEREI: ,,Testament” - UNA DINTRE CAPODOPERELE poeziei româneşti, una dintre cele mai cunoscute arte poetice din literatura romana - un punct de vedere personal, original despre rolul poezie şi al poetului.

*4. TRĂSĂTURILE GENULUI LIRIC: conţine opere în versuri; formate din versuri grupate pe strofe, predomină figurile de stil si imaginile artisitice; există un eu liric- o ,,voce” a poetului care transmite în mod direct gândurile şi sentimentele sale; elemente de versificaţie care dau o notă de armonie şi muzicalitate textului.

*5. DIFERENŢE INTRE ARTELE SALE POETICE: ,,Testament” este o artă poetică plină de optimism, în care eul liric este plin de încredere în forţa sa artistică, spre deosebire de ,,Flori de mucigai” în care tonul liric a devenit unul pesimist, eul liric nu mai are încredere în propriile forţe, are chiar impresia că a început să scrie cu ,,unghia" de la mâna stângă, un simbol al demonicului.

*6. STRUCTURA: formată din strofe inegale din punct de vedere al numărului de versuri, în spiritul poeziei moderne.

*7. PRIMA STROFA: impresionează prin formula de adresare ,,fiule", aceasta stabileste o relaţie specială între poet şi cititor de tipul tată-fiu (spiritual). 

*8. IDEI ESENŢIALE: metafora-centrală, cuvântul-cheie în jurul căruia se construieşte textul este CARTEA văzută în mai multe ipostaze:
A.,,UN NUME ADUNAT PE-O CARTE" adică o valoare spirituală demnă de  a fi lăsată moştenire generaţiilor viitoare;
b.,,TREAPTĂ" - legătură între generaţii, o sinteză care face legătura între trecut şi viitor;
c.,,HRISOV"- o carte veche,  importantă şi  care trebuie tratată cu respect;
d.,,CUVINTE POTRIVITE" – găsirea îmbinării fericite, adecvate a cuvintelor care formează versurile.

*9.ULTIMA STROFĂ: arată ce înseamnă de fapt poezia pentru Tudor Arghezi: ,,slovă de foc" şi ,,slovă făurită", adică, pe de-o parte, inspiraţie de la Dumnezeu, completată de foarte multă muncă din partea poetului. 

*10. CONCLUZIE: In concluzie, se poate spune că ,,Testament” va rămâne una dintre cele mai valoroase arte poetice din istoria literaturii române, alături de altele precum ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii"- Lucian Blaga sau ,,Leoaică tânără, iubirea" de Nichita Stănescu.



                                                                                    Plumb
                                                                                         de George Bacovia

*1. George Bacovia - unul dintre cei patru mari poeţi interbelici (perioada dintre cele două războaie mondiale),
dar şi unul dintre cei mai mari poeti din istoria literaturii române.

*2. CELE MAI CUNOSCUTE POEZII ALE SALE: ,,Plumb ",,,Lacustră ", ,,Sonet".

*3.IMPORTANŢA OPEREI: ,,Plumb” - UNA DINTRE CAPODOPERELE poeziei românesti, una dintre cele mai neobişnuite arte poetice din literatura romana, dar şi poezia care deschide volumul său de debut cu acelaşi titlu din anul 1916.

*4. TRĂSĂTURILE GENULUI LIRIC: conţine opere în versuri; formate din versuri grupate pe strofe, predomină figurile de stil si imaginile artisitice; există un eu liric- o ,,voce” a poetului care transmite în mod direct gândurile şi sentimentele sale; elemente de versificaţie care dau o notă de armonie şi muzicalitate textului.

*5. DIFERENŢE INTRE ARTELE SALE POETICE: ambele fac parte din volumul de debut; există elemente de simetrie; tonul este pesimist; simbolul somnului în prima eul liric deplânge pierderea persoanei iubite, în cea de-a doua eul liric se află într-o singurătate deplină; mesagerul morţii este diferit: ,,vântul” în ,,Plumb”  şi  ploaia în ,,Lacustră”; în prima, eul liric nu vede nicio soluţie, în cea de-a doua există o soluţie pozitivă sau negativă.

*6. STRUCTURA: formată din doua strofe, de tip catren şi construite din punct de vedere al conţinutului, în spiritul simetriei şi muzicalităţii de tip simbolist.

*7.IMAGINI ARTISTICE ESENŢIALE: cuvântul cheie în jurul caruia se construieşte discursul poetic este PLUMB - sugerează starea de spirit a poetului: pesimism şi melancolie.

*8. PRIMA STROFĂ: prezintă o imagine de ansamblu, un tablou sumbru al unui cimitir în care liniştea deplină este tulburată doar de ,muzica" sinistră dată de scârtâitul coroanelor de plumb.

*9. CEA DE-A DOUA STROFĂ: expresia care impresionează cel mai mult este ,,amorul meu de plumb", desemneaza persoana iubita, iar cuvântul ,,meu" sugereaza faptul că eul liric nu poate accepta evidenţa şi anume că persoana iubită nu-i mai aparţine şi că ea şi-a ,,întors”  atenţia spre o altă lume.

*10. CONCLUZIE: In concluzie, se poate spune că ,,Plumb” va rămâne una dintre cele mai valoroase opere lirice din istoria literaturii române, alaturi de ,,Testament"- Tudor Arghezi, ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii"- Lucian Blaga şi ,,Leoaică tânără, iubirea” de Nicihita Stănescu.       


Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
de Lucian Blaga

*1. Lucian Blaga - unul dintre cei patru mari poeţi interbelici (perioada dintre cele două războaie mondiale),
dar şi unul dintre cei mai mari poeţi din istoria literaturii române.

*2. CELE MAI CUNOSCUTE POEZII ALE SALE: ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii ", ,,Paradis în destrămare  ", ,,Daţi-mi un trup voi munţilor”.

*3.IMPORTANŢA OPEREI: ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” - poezia care deschide primul său volum de versuri- ,,Poemele luminii", dar şi UNA DINTRE CAPODOPERELE poeziei românesti, una dintre cele mai cunoscute arte poetice - un punct de vedere personal, original despre rolul poeziei şi al poetului în societate.

*4. TRĂSĂTURILE GENULUI LIRIC: conţine opere în versuri; formate din versuri grupate pe strofe, predomină figurile de stil si imaginile artisitice; există un eu liric- o ,,voce” a poetului care transmite în mod direct gândurile şi sentimentele sale; elemente de versificaţie care dau o notă de armonie şi muzicalitate textului.

*5. ASEMĂNĂRI ŞI DIFERENŢE ÎNTRE ARTELE SALE POETICE: atât ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii", cât şi ,,Paradis în destrămare" sunt arte poetice; amândouă folosesc versuri libere specifice poeziei moderne; totuşi, fac parte din volume diferite, reprezentând ,,vârste” şi viziuni poetice diferite, tonul este diferit: în prima este plin de încredere şi neîncrezător în forţa poeziei în cea de-a doua; această poezie, la fel ca si întregul volum se află sub semnul luminii,  o metafora centrală acreaţiei sale, dar care devine treptat o lumina în scădere, în destrămare în cea de-a doua artă poetică.

*6. STRUCTURA: nu mai formată din strofe, ci din trei secvenţe, trei părţi inegale din punct de vedere al numărului de versuri,  în spiritul poeziei moderne.

*7. TITLUL: acesta este şi primul vers al poeziei, tocmai pentru a sublinia ideea centrală şi opţiunea poetului care nu doreşte să distrugă tainele universului care formează o ,,corolă", ci să le înmulţească prin operele sale.

*8. IDEI ESENŢIALE: Cele doua moduri fundamentale de cunoaştere, de raportare la tainele universului  sunt: a. CUNOAŞTEREA PARADISIACĂ, aceasta  poate fi  una înşelătoare, nu numai prin denumire, cât şi prin conţinut deoarece aparent dezvăluie misterele universului, asigură accesul în paradis omului de stiinta care prin descoperirile pe care le face micşorează numărul de mistere; în realitate, elimină o sursă de inspiraţie; b. CUNOAŞTEREA LUCIFERICĂ, cea specifica poetului Lucian Blaga, îşi propune exact contrariul şi anume nu să elimine, ci să ,, sporească a lumii taină.”

*9.FINAL: In final,la fel ca şi la început, îşi prezintă propria concepţie despre misiunea poetului şi a artistului în general care trebuie să iubească lumea în ansamblul ei şi nu să o dispreţuiască sau să o privească cu indiferenţă. 

*10. CONCLUZIE: In concluzie, se poate spune că ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” va rămâne una dintre cele mai  valoroase arte poetice din istoria literaturii române, alături de ,,Testament"şi ,,Flori de mucigai”- Tudor Arghezi sau ,,Joc secund” de Ion Barbu.


Riga Crypto şi lapona Enigel
de Ion Barbu

*1. Ion Barbu - unul dintre cei patru mari poeţi interbelici (perioada dintre cele două războaie mondiale), dar şi unul dintre cei mai mari poeţi din istoria literaturii române.

*2. CELE MAI CUNOSCUTE OPERE ALE SALE: ,,Riga Crypto şi lapona Enigel ",,,Joc secund", ,,Timbru".

*3. VOLUME PUBLICATE: A publicat două volume de poezii,  dintre care primul- ,, Dupa melci” a fost retras la cererea sa, nemulţumit de modul în care a fost ilustrat; se poate spune, de aceea,  că a publicat un singur volum de versuri- ,,Joc secund”(1930).

*4.IMPORTANŢA OPEREI: ,,Riga Crypto şi lapona Enige” - UNA DINTRE CAPODOPERELE poeziei românesti, un ,,Luceafăr întors”, aşa cum l-a numit însuşi poetul.

*5. ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI CU POEMUL LUCEAFĂRUL: amândouă sunt poeme de mari dimensiuni, iubirile sunt imposibile, totul se întâmplă în vis, finalul nu este unul fericit; spre deosebire de poezia lui Mihai Eminescu, de data aceasta fiinţa superioara este cea feminina, fapt pentru care poate fi considerat o replică poetică dată de Ion Barbu .

*6. STRUCTURA: formată din strofe de tip catren, două părti sub forma unei ,,povestiri în ramă".

*7. IDEI ESENTIALE: Textul subintitulat baladă poate fi interpretat în doua moduri: o ,,simplă" poveste fantastica de dragoste ; o poveste simbolica despre  imposibilitatea depăşirii limitelor care separă două lumi diferite.

*8. Inceput / PRIMELE PATRU STROFE:  acestea formează o prima parte, rama povestirii, în care la finalul unei nunţi, unul dintre participanţi îi cere menestrelului, muzicantului  sa-i mai spună acea poveste pe care, deşi a auzit-o ,,acum o vara", ar  mai dori să o reasculte deoarece l-a impresionat.

*9.PARTEA A DOUA: Intâlnirea dintre cei doi are loc, la fel ca în  poemul eminescian, în visul fetei, dar de data aceasta nu într-un spatiu solemn- castelul, ci în mijlocul naturii, într-un spatiu al libertatii- o poiană;  de data aceasta, fiinţa masculină este cea care va face primul pas si va veni nechemat în visul fetei, încercând să o atraga în lumea lui, iar atunci când va fi refuzat, va insista şi va dori să fie luat el în lumea ei. Şi de data aceasta fata îl amână: ,,aşteaptă de te coace". In final, lapona nu se lasă pradă tentaţiilor, riga Crypto îşi acceptă soarta, renunţă la idealuri şi se resemnează să rămână în lumea lui, acolo unde îşi găseşte perechea- măsălariţa.

*10. CONCLUZIE: In concluzie, se poate spune că ,,Riga Crypto si lapona Enigel” va ramâne una dintre cele mai  valoroase opere lirice din istoria  literaturii române, o altfel de completare peste timp a ,,Luceafărului".
 

Leoaica tânără, iubirea
                                    de Nichita Stănescu

*1. Nichita Stănescu  - unul dintre cei patru mari poeţi postbelici (perioada de după cele două războaie mondiale), dar şi unul dintre cei mai mari poeţi din istoria literaturii române alături de Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu şi Marin Sorescu.

*2. CELE MAI CUNOSCUTE POEZII ALE SALE: ,,Leoaica tânără, iubirea ", ,,Lecţia despre cub".

*3.IMPORTANŢA OPEREI: ,,Leoaică tânara, iubirea” - UNA DINTRE CAPODOPERELE poeziei românesti şi una dintre cele mai frumoase poezii de dragoste din literatura română.

*4. TRĂSĂTURILE GENULUI LIRIC: conţine opere în versuri; formate din versuri grupate pe strofe, predomină figurile de stil si imaginile artisitice; există un eu liric- o ,,voce” a poetului care transmite în mod direct gândurile şi sentimentele sale; elemente de versificaţie care dau o notă de armonie şi muzicalitate textului.

*5. TITLUL: Se repetă şi ca prim vers, un fapt care dă atât o notă de muzicalitate, dar şi subliniază importanţa acestei imagini metaforice în jurul căreia se va construi întregul text.

*6. STRUCTURA: formată din trei strofe inegale din punct de vedere al numărului de versuri, în spiritul poeziei moderne şi care sunt de fapt trei secvenţe lirice ale acestei ,,poveşti” de dragoste aparent autobiografice.

*7. INCEPUT / PRIMA STROFĂ:  surprinde acel moment de neuitat al întâlnirii cu iubirea, comparată cu o leoaică tânără care pândeşte şi atacă pe neaşteptate, o imagine unică în literatura română.

*8. STROFA  A DOUA: prezintă efectele acestei întâlniri neaşteptate cu iubirea care îi va schimba radical întreaga viaţă, dar şi modul de a vedea lumea.

*9.FINAL / ULTIMA STROFĂ: Ultimele doua versuri aduc o notă de melancolie deoarece starea euforică a trecut şi îndrăgostitul se întreabă daca nu cumva până şi dragostea e trecătoare, chiar un lucru de scurtă durată.

*10. CONCLUZIE: In concluzie, se poate spune că ,,Leoaică tânără, iubirea” va ramâne una dintre cele mai  valoroase poezii de dragoste din istoria literaturii române.






© Geo®ge Motroc